La Mănăstirea Piatra Tăieturii din Panaci va fi dusă racla cu un fragment din moaştele Sf. Irodion de la Lainici

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

La Mănăstirea Piatra Tăieturii din Panaci va fi dusă racla cu un fragment din moaştele Sf. Irodion de la Lainici

[2023-09-15]

de Diac. Iulian Dumitraşcu

Mănăstirea „Piatra Tăieturii” – Panaci din judeţul Suceava va primi sâmbătă racla cu un fragment din moaştele Sfântului Cuvios Irodion de la Lainici, adusă de la Parohia ilfoveană Săbăreni.
Sfintele moaşte vor fi duse la Panaci cu ocazia manifestărilor organizate de împlinirea a 90 de ani de la sfinţirea aşezământului monastic.
Racla va fi aşezată pentru închinarea credincioşilor în zilele de sâmbătă şi duminică.
„Sâmbătă, 16 septembrie 2023, la orele 14:00, vor fi întâmpinate sfintele moaşte cât şi delegaţia ce le va însoţi, de către părintele stareţ al mănăstirii Piatra Tăieturii, alături de cler şi credincioşi, dintre care nu vor lipsi tradiţionalii trâmbiţaşi ai Bucovinei, care, cu glasurile buciumului lor, cheamă întregul univers la rugăciune”.
„Sfintele moaşte vor fi aşezate în biserică spre închinare până duminică seara, când cei care le-au însoţit le vor duce din nou la parohia Săbăreni, din a cărui patrimoniu cultural-duhovnicesc fac parte”, a declarat Protosinghelul Macarie Olărean, stareţul Mănăstirii Piatra Tăieturii.
Duminică, de la ora 09:45, va fi oficiată Sfânta Liturghie.
Programul integral al evenimentelor este disponibil pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Scurt istoric al mănăstirii
La început a fost un schit înfiinţat de ieromonahul Iosif Achirilei. Cum însuşi ctitorul ei mărturiseşte în istoricul mănăstirii, sfinţirea a fost făcută la 8 septembrie 1933, de Naşterea Maicii Domnului, de mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlaciuc. Ieromonahul Iosif Achirilei a fost omorât la 18 octombrie 1945, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, în împrejurări nedesluşite.
Viaţa monahală a continuat aici până la anul 1959, sub conducerea protosinghelilor Matei Bordoş, basarabean, între anii 1945 şi 1956, şi Doroftei Cocoş, între 1956 şi 1959. În anul 1959, mănăstirea a fost desfiinţată, prin decretul 410/1959, iar în 1962, demolată. La 1 iunie 1990, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, a dat binecuvântare de reînfiinţare şi reconstruire a schitului.
Biserica a fost zidită exact pe locul vechii biserici de schit şi încorporează mormântul primului ctitor, ieromonahul Iosif. Are acelaşi hram ca şi schitul de la început, „Naşterea Maicii Domnului”. A fost zidit şi un paraclis, cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, o troiţă, în poarta de jos a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Antonie cel Mare”, şi a fost încorporată în mănăstire stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine şi numele locului.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 255, Ultimul acces: 2026-08-11 15:34:36

Timp total: 0.03s...

[1]:1