Patriarhul Daniel salută apariţia unui nou volum despre Istoria Bibliotecii Academiei Române

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel salută apariţia unui nou volum despre Istoria Bibliotecii Academiei Române

[2023-10-18]

de Diac. Iulian Dumitraşcu

Patriarhul României a rostit un cuvânt cu ocazia lansării cărţii „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1886-1918” (volumul II, în trei părţi). Evenimentul a avut loc miercuri în Aula Academiei Române.
„Realizarea acestui proiect editorial privind Istoria Bibliotecii Academiei Române reprezintă o necesitate care reflectă în cuvinte şi imagini istoria culturii, ştiinţei şi spiritualităţii poporului român”, a subliniat Patriarhul Daniel.
Textul integral:
„Istoria Bibliotecii Academiei Române: 1886-1918” (volumul II, în trei părţi)
– scurtă prezentare –
Apărută la iniţiativa şi sub coordonarea Domnului Profesor Nicolae Noica, Directorul General al Bibliotecii Academiei Române şi Membru de onoare al Academiei Române, lucrarea intitulată „Istoria Bibliotecii Academiei Române: 1886-1918” reprezintă încununarea celei de a doua etape a proiectului lansat în anul 2022, odată cu apariţia primului volum, intitulat „Istoria Bibliotecii Academiei Române: 1867-1885”, care s-a ocupat de epoca de pionierat a fondării, organizării şi funcţionării acestui prestigios for de cultură al poporului român.
Actuala lucrare, volumul II, care cuprinde trei părţi, ce însumează aproximativ 2000 de pagini, pune în lumină atât bogatul patrimoniu de spiritualitate, cultură, istorie şi artă românească tezaurizat de către Biblioteca Academiei Române, cât şi eforturile considerabile depuse în decursul acestei etape, de la 1886 la 1918, de către ostenitorii Bibliotecii, sub îndrumarea harnicului şi devotatului director Ioan Bianu (1856-1935), în slujba nobilului deziderat de a aduna, organiza şi conserva într-o mare bibliotecă întregul fond naţional de manuscrise şi tipărituri.
Întrucât perioada 1886-1918 coincide cu ultima etapă de pregătire în vederea edificării marelui proiect naţional, şi anume organizarea Statului Român modern, se poate afirma într-adevăr, aşa cum remarcă şi Dl Nicolae Noica, faptul că apariţia unei biblioteci moderne în această perioadă, organizată după standardele europene ale momentului, constituie „versiunea condensată a istoriei modernizării României” (p. 7).
Primul parte, capitolul I, se deschide în chip firesc cu un omagiu adus memoriei academicianului Ioan Bianu, cel care timp de 51 de ani, din 1884 până în 1935, a condus destinele Bibliotecii, transformând-o cu abilitate dintr-un mic depozit de carte într-o prestigioasă instituţie modernă.
Vocaţia şi pasiunea lui Ioan Bianu în slujba instituţiei, împletite cu dăruirea şi tenacitatea lui, au concurat la consacrarea lui ca fondator sau „ctitor al unui miracol”, aşa cum este intitulat acest prim capitol dedicat vieţii şi activităţii lui (p. 9-37).
Capitolul al doilea, intitulat “Pagini de istorie referitoare la Colecţia de Carte în perioada 1886-1918” (p. 39-287), se concentrează pe creşterea sau îmbogăţirea fondului bibliografic de carte, care s-a datorat în principal donaţiilor atât din partea unor persoane particulare, precum: scriitori, oameni de ştiinţă, ierarhi ai Bisericii, diplomaţi, jurişti, cât şi din partea unor instituţii de cultură şi ştiinţă, din ţară şi din străinătate.
De asemenea, Biblioteca şi-a completat fondul de carte prin schimburile internaţionale şi prin achiziţii, precum şi prin Legea depozitului legal promulgată în 1885.
Reţinem în special aportul considerabil pe care l-au adus acestui fond de carte Bibliotecile lăsate moştenire de Episcopul Dionisie Romano al Buzăului (1806-1873), de Episcopul Melchisedec Ştefănescu al Romanului (1832-1892), de Episcopul Ghenadie Enăceanu al Râmnicului (†1898), de Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei (1818-1902), de Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei şi Sucevei (†1908), dar şi de alţi ierarhi şi preoţi ortodocşi.
Prima parte se continuă cu alte patru capitole, în care autorii surprind aspecte centrale privind activitatea de organizare a colecţiilor de periodice şi foi volante apărute în perioada 1886-1918 (p. 289-492), activitatea bibliografică a Bibliotecii Academiei în aceeaşi perioadă (p. 493-617), dar şi activitatea financiar-contabilă a Bibliotecii (p. 645-703), ce oferă, printre altele, o perspectivă inedită privind transformările din societatea românească a acelor timpuri.
Volumul nu se încheie înainte de a repera câteva dintre personalităţile marcante ale ştiinţei şi culturii româneşti care au păşit pragul sălilor de lectură ale Bibliotecii Academiei de-a lungul anilor.
A doua parte este consacrată în întregime colecţiilor de manuscrise, documente istorice – carte rară, înfăţişând fotocopii ale unora dintre cele mai vechi şi mai importante documente ce alcătuiesc tezaurul spiritual şi cultural al neamului românesc.
Începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice iniţiază strângerea cărţilor vechi şi a manuscriselor de la vechile aşezăminte mănăstireşti pentru a le încredinţa Academiei spre păstrare, organizare şi punere în valoare.
În acest fel, în Biblioteca Academiei ajung numeroase manuscrise de la Mănăstirile Durău, Văratec, Ţigăneşti, Dobrovăţ, Câmpulung Muscel, Vorona-Botoşani, Slatina şi de la diverse alte lăcaşuri de cult.
În ceea ce priveşte partea a treia a lucrării de faţă, aceasta reliefează succesiv bogata activitate a Cabinetului de stampe (p. 4-107), a Fondului de Fotografii (p. 108-303), a Cabinetului de Hărţi (p. 304-425), a Cabinetului de Muzică (p. 426-463) şi a Cabinetului Numismatic (p. 465-631) ale Bibliotecii Academiei, textele fiind însoţite de imagini preţioase de arhivă.
Realizarea acestui proiect editorial privind Istoria Bibliotecii Academiei Române reprezintă o necesitate care reflectă în cuvinte şi imagini istoria culturii, ştiinţei şi spiritualităţii poporului român.
Felicităm pe Domnul prof. ing. Nicolae Noica, Directorul General al Bibliotecii Academiei Române, pentru această iniţiativă, precum şi pe toţi membrii comisiei de elaborare a acestor trei părţi ale volumului II.
Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvinteze şi să ajute cu harul Său pe toţi cei care au lucrat şi lucrează în această instituţie emblematică a culturii, ştiinţei şi civilizaţiei româneşti.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 291, Ultimul acces: 2026-08-06 12:08:10

Timp total: 0.03s...

[]:1