Musulmanii din Kosovo se întorc la creştinism

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Musulmanii din Kosovo se întorc la creştinism

[2009-02-16]

Publicitate În centrul oraşului Priştina a început construcţia unei mari catedrale catolice, iar ceva mai departe se pot vedea statuile a doi eroi albanezi: Maica Tereza din Calcutta, o călugăriţă catolică, şi Skanderbeg, un prinţ medieval care a renunţat la islam în favoarea catolicismului.

Şi totuşi, 95% din cei 1,8 milioane de etnici albanezi din Kosovo sunt musulmani. Don Shan Zefi, un cleric catolic, susţine că sunt doar 65.000 de catolici în Kosovo. Convertirile la creştinism au devenit un fapt comun. Don Zefi susţine că există un număr mare de oameni în „zeci de sate” care vor să se convertească.

Lui Don Zefi îi displace cuvântul deoarece mulţi dintre ei provin dintr-un mediu cripto-creştin. Strămoşii lor s-au convertit la islam în timpul dominaţiei otomane, dar în spatele uşilor închise şi-au păstrat vechile practici catolice. Istoricul Jahja Drancolli adaugă faptul că „religia a fost întotdeauna pe planul al doilea”, după identitatea de albanez. În opinia sa, „convertiţii vor să se întoarcă la vechea religie pe care au avut-o”.

Biserica Catolică nu este singura activă în Kosovo. Începând din 1985, 15.000 de albanezi kosovari s-au convertit la protestantism, dintre care 2.000 se duc frecvent la biserică, susţine pastorul Artur Krasniqi. El arată că, deşi este predominant musulman, Kosovo nu are „nicio identitate religioasă”. Şi totuşi, este îngrijorat de influenţa tot mai mare a musulmanilor radicali. Protestanţii nu pot să primească locuri separate în cimitire deoarece autorităţile nu vor să provoace dispute cu musulmanii locali, se plânge Krasniqi.

Ortodocşii sârbi, tot mai divizaţi

În apropierea oficiului pastorului Artur se află scheletul catedralei ortodoxe sârbe din Priştina, o lucrare neterminată şi abandonată. Sârbii kosovari ortodocşi reprezintă cel mai mare grup creştin din Kosovo. Ei nu mai trăiesc în capitală, ci în nord sau în enclavele şi în satele izolate. Începând cu anul 1999, zeci de biserici au fost distruse. Mai rău, Biserica Ortodoxă sârbă este măcinată de o fragmentare pe criterii politice, care a dus la certuri şi bătăi între călugări.

Adaptare după „The Economist”

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 1911, Ultimul acces: 2026-08-01 08:30:32

Timp total: 0.05s...

[1]:1