Răzvrătirea[2009-02-16]Când pacea cea universalăȘi armonia dulce, cerească, Au fost atinse de răscoală S-a încercat să o oprească. Și Dragostea lui Dumnezeu, Și-a Sa dreptate-au stăruit, Să-l lămurească tot mereu Pe Lucifer, cum că-i greșit. El nu a vrut însă s-accepte În convorbirile cele purtate, Că Legea-n ale ei precepte În veci, nu pot fi desființate. În adunările sfinte, cerești, În multele Consilii rânduite, Sforțările cele dumnezeești Au fost mereu zădărnicite. Nu a vrut să-și recunoască Activitatea sa că-i de rebel; Și n-a vrut să-și amintească Dezordinea, venind de la el. Cu niciun chip, nu a primit Mesajele, ce i-au fost date, De a se-ntoarce că-i greșit În controversele-angajate. El s-a opus cu vehemență De-a se supune-n ascultare, Și-a refuzat orice clemență A Dragostei cea salvatoare. Atunci s-a hotărât sentința Și-a fost din ceruri alungat, Din locul, unde reședința, El și-o credea că și-a fixat. Și-n ceruri astfel s-a creat Un gol care-a adus durere, Prin îngerii, care-au urmat Drumul rebel pentru putere. Și-astel, va fi umplut odată De-acei, ce vor fi mântuiți, Și vor lua locul ca răsplată În randu-acelor îngeri sfinți. Flavius Laurian Duverna 12 Februarie, 2008. Sursa: www.InterCer.net Contor Accesări: 1052, Ultimul acces: 2026-08-03 00:43:19
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1