Un colocviu despre Fecioara Maria la Academia Română[2011-06-02]Auditoriul discursurilor acestor oameni de seamă au putut să o cunoască și să o recunoască pe Maica Domnului în diferite medii ale culturii și ale spiritualității. Începutul a fost cel al literaturii, îndeosebi al poeziei, în care a intrat domnul academician Eugen Simion, Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, și din care a extras-o pe Maria lui Mihai Eminescu, îndeosebi din poeziile marelui poet român Rugăciune și Răsai asupra mea. După aceea despre liturgia creștină catolică a vorbit IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București, membru de onoare al Academiei Române. Înaltpreasfințitul a prezentat dovezi de netăgăduit ale cinstirii Fecioarei Maria în liturgia catolică, pornind de la calendarul liturgic atât cel propriu Bisericii locale cât și cel universal cu sărbătorile dedicate Maicii Domnului, trecând prin Magisteriul Bisericii Catolice cu scrierile teologice ale Papei Paul al VI-lea și Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea, și ajungând la pietatea populară atât locurile de pelerinaj mariane din România cât și devoțiunile și rugăciunile închinate Sfintei Fecioare. Maria, "ca răspuns la toată cinstirea și evlavia noastră, înainte de împlinirea rugăciunilor noastre, ea ne transmite precum la nunta din Cana arătându-l pe Isus: Faceți ce vă va spune".Pr. prof. Gianni Colzani, în prezentarea cu titlul "Tota pulchra es Maria: calea frumuseții ca fundament al contemplației mariane", a vorbit despre spiritualitatea mariană în Bisericile occidentale. Despre Maria, cea plină de har - kecharitomene - a oferit semnificații teologice dr. Tereza-Brândușa Palade, profesor universitar. Pătrunderea în universul folcloristic al poporului român a fost oferită de academician Sabina Ispas care a ilustrat imaginea Maicii Domnului în folclorul românesc. O introducere în spiritualitatea răsăriteană a spiritualității mariane a fost făcută de cercetătorul dr. Andrei Găitănaru, care a prezentat-o pe Maria, Khora - receptacul, "cuprindere a Celui de necuprins". Încheierea colocviului i-a aparținut cercetătoarei dr. Lucia Toader care, preluând ștafeta de la dr. Brândușa-Palade, a făcut o prezentare a Acatistului Bunei-Vestiri, vorbind despre acest imn bizantin ca despre "o scriere teologică și literară", "o poezie, o frumusețe de text care acoperă de fapt o întreagă teologie". La sfârșit, IPS Ioan Robu, cel care a și condus întreaga întâlnire, a mulțumit Luciei Toader pentru ideea organizării acestui Colocviu, co-organizatorilor și invitaților care au susținut prelegeri și, nu în ultimul rând, auditoriului prezent în Amfiteatrul Bibliotecii Academiei care s-a îmbogățit cu aspecte din cultura Răsăritului și a Apusului cu privire la Fecioara Maria, oferind și trăind un timp binecuvântat în vederea cunoașterii și prețuirii Maicii lui Dumnezeu și "Măicuței noastre dragi". (Din materialul pr. Vincențiu Balint apărut pe ARCB.ro) (Sursa: ARCB.ro) Imagini: Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 688, Ultimul acces: 2026-08-05 08:11:36
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1