Două săptămâni de post aspru

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Două săptămâni de post aspru

[2011-08-01]

Autor: Florian Bichir
Luni, 1 august, începe postul Adormirii Maicii Domnului sau postul Sântămăriei Mari sau postul lui August, cum mai este numit în popor. Acest post se ţine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu care înainte de Adormire, a petrecut în rugăciune şi ajunare. Postul durează două săptămâni. Biserica recomandă credincioşilor înfrânarea şi îndeamnă la rugăciune şi fapte bune.
Pentru credincioşii care respectă toate canoanele bisericeşti, postul Sfintei Marii este considerat la fel de sever ca postul de dinaintea Învierii Domnului. Tipicul cel Mare şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul IX, adică până la ora 15.00, când se consumă mâncare uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se dezleagă la untdelemn şi vin.
La 6 august (sărbătoarea Schimbării la faţă), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. În timpul acestui post se citesc în special rugăciuni către Maica Domnului, precum cele două Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov.
Biserica recomandă credincioşilor în acest post în frânarea plăcerilor şi desfătărilor trupeşti, iar nunţile sunt interzise cu desăvârşire în această perioadă, precum şi în celelalte posturi.
Preasfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu
În secolul al V-lea (Sinodul IV Ecumenic, de la Efes), Sfinţii Părinţi au hotărât un fapt pe care Biserica l-a crezut din totdeauna. Anume că Preasfânta Fecioară Maria este "Născătoare de Dumnezeu", iar cinstirea ce i se cuvine este mai presus de cinstirea cuvenită oricărui sfânt. Cu prilejul acestei clarificări dogmatice, sărbătorile Maicii Domnului, inclusiv cea dedicată Adormirii sale, au căpătat o amploare şi mai mare.
Postul Adormirii Maicii Domnului s-a dezvoltat diferit, de la o regiune la alta. Astfel, la mijlocul primului mileniu creştin, credincioşii din părţile Antiohiei posteau o singură zi, pe 6 august, cei din Constantinopol posteau patru zile, iar la Ierusalim se posteau 8 zile. Răsăritenii ţineau postul în august, apusenii în septembrie.
Odată cu Sinodul de la Constantinopol, din 1166, din vremea patriarhului Luca Crysoverghi, data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia. Cu acest prilej s-a hotărât ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze până la praznicul de pe 15 august, dată la care evenimentul este serbat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică.
Câte posturi avem în Biserică
Postul Sfinţilor Apostoli, care începe în lunea a doua după Rusalii (Pogorârea Sfântului Duh) şi ţine până la sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, în amintirea vieţii şi morţii martirice ale celor mai mari învăţători ai Evangheliei.
Postul Adormirii Maicii Domnului, care începe de la 1 august (calendar bisericesc) şi durează două săptămâni, în amintirea şi pentru cinstirea deosebită a Preacuratei Fecioare Maria, Maica Domnului. După asprime este egal cu Postul mare.
Postul Crăciunului (Naşterea Domnului), ţine 40 de zile, de la 15 noiembrie până la 24 decembrie (calendar bisericesc). Ne aminteşte de postul patriarhilor şi proorocilor din Vechiul Testament, care au aşteptat venirea Mântuitorului după făgăduinţa dată lor de Dumnezeu; de postul lui Moise, care a postit 40 de zile înainte de primirea legii celor zece porunci (Ieşire 34, 28) şi de postul lui Ilie proorocul, tot de 40 de zile, primind puterea de la Dumnezeu de a aduce seceta sau ploaia (III Regi 19, 8).
Postul Mare – Postul Paştilor, are durata de şapte săptămâni ( începe luni după duminica Izgonirii din Rai şi se termină cu Învierea Domnului). El ne aminteşte de postul Mântuitorului de 40 de zile în pustiu, Care a biruim cele trei ispite ale lumii: pofta trupească, iubirea de sine şi pofta lumească (dorinţa de a stăpâni şi a poseda multe bunuri trecătoare) (Matei 4, 2-11). Acest post este cel mai important şi are cel mai aspru caracter. Pentru creştini e timp de pocăinţă, de rugăciune, de frecventare mai deasă a bisericii şi de pregătire pentru sărbătoarea învierii (Catehism Creştin Ortodox, Bucureşti, 1990, p.167-169).
Postul, după asprime, se împarte în patru feluri:
Ajunarea desăvârşită sau postul negru, când ne abţinem de la orice fel mâncare şi băutură, cel puţin o zi întreagă.
Postul aspru sau uscat, când ajunăm până spre seară şi atunci gustăm din mâncăruri uscate: pâine, fructe, puţină apă, seminţe şi altele.
Postul obişnuit sau comun, când ne înfrânăm de mâncările de dulce (carne, peşte, produse lactate, ouă, grăsimi, vin şi alte băuturi alcoolice, inclusiv bere).
Postul uşor (dezlegarea); în anumite sărbători din posturile mari, ca Bunavestire, Floriile, Intrarea în Biserică şi alte sărbători, dedicate Sfinţilor şi evenimentelor bisericeşti mari, care coincid cu zilele de post, este rânduită dezlegarea la vin, peşte, icre şi untdelemn.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 738, Ultimul acces: 2026-08-02 13:37:00

Timp total: 0.03s...

[1]:1