Creștinul îl urmează pe Domnul când acceptă cu iubire propria cruce[2011-08-28]A căuta doar banul și succesul implică a raționa "conform lumii" și a-l pune pe Dumnezeu deoparte, a reamintit Papa Benedict al XVI-lea atunci când a reflectat asupra pericopei evanghelice de duminică, 28 august 2011, înainte de rugăciunea Angelus de la amiază. Mulțimea adunată la Castel Gandolfo a inclus mulți tineri entuziaști, care au intonat cântecul de la Ziua Mondială a Tineretului: "Esta es la juventud del Papa" (Acesta este tineretul Papei). Sfântul Părinte a reflectat asupra faptului că protestul lui Petru în fața anunțării de către Cristos a pătimirii Sale se repetă astăzi, "când realizarea propriei vieți este orientată doar spre succesul social, bunăstarea fizică și economică". Iată mai jos alocuțiunea papală, după traducerea redacției române a Radio Vatican.Iubiți frați și surori, În Evanghelia de astăzi, Isus explică ucenicilor Săi că va trebui "să meargă la Ierusalim, să sufere multe din partea bătrânilor, arhiereilor și cărturarilor, să fie ucis, iar a treia zi să învie din morți" (Matei 16,21). Totul pare să se răstoarne în inima ucenicilor! Cum este posibil ca "Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu" (v. 16), să poată suferi până la moarte? Apostolul Petru se revoltă, nu acceptă acest drum, ia cuvântul și îi spune Învățătorului: "Dumnezeu să te ferească, Doamne! Asta nu ți se va întâmpla niciodată!" (v. 22). Apare evidentă divergența dintre planul de iubire al Tatălui, care ajunge până la dăruirea Fiului Unul-născut pe cruce pentru salvarea omenirii, și așteptările, dorințele și planurile ucenicilor. Acest contrast se repetă și astăzi: când realizarea propriei vieți este orientată doar spre succesul social, bunăstarea fizică și economică, nu se mai raționează potrivit lui Dumnezeu, ci potrivit oamenilor (v. 23). A gândi conform lumii înseamnă a-l pune la o parte pe Dumnezeu, a nu accepta planul Său de iubire, aproape a-l împiedica să împlinească voința Sa înțeleaptă. De aceea, Isus îi spune lui Petru un cuvânt deosebit de dur: "Pleacă de la mine, Satano! Tu ești o piedică în calea mea" (ibid.). Domnul învață că "drumul discipolilor este a-l urma pe El, Cel Răstignit. În toate cele trei Evanghelii explică totuși acest a-l urma în semnul crucii... ca drumul 'de a se pierde pe sine', care este necesar pentru om și fără care nu este posibil a se găsi pe sine însuși (Isus din Nazaret). La fel ca ucenicilor, și nouă astăzi Isus ne adresează invitația: "Dacă vrea cineva să vină după mine, să renunțe la el însuși, să-și ia crucea și să mă urmeze" (Matei 16,24). Creștinul îl urmează pe Domnul când acceptă cu iubire propria cruce, care în ochii lumii apare o înfrângere și o "pierdere a vieții" (cf. vv. 25-26), știind că nu o poartă singur, ci cu Isus, împărtășind cu El același drum de dăruire. Slujitorul lui Dumnezeu Papa Paul al VI-lea scria: "În mod misterios, Cristos însuși, pentru a dezrădăcina din inima omului păcatul de prezumție și a manifesta Tatălui o ascultare integră și filială, acceptă... să moară pe o cruce" (Exortația apostolică Gaudete in Domino, 9 mai 1975, AAS 67, 1975, 300-301). Acceptând de bună voie moartea, Isus poartă crucea tuturor oamenilor și devine izvor de mântuire pentru toată omenirea. Sfântul Ciril din Ierusalim comenta: "Crucea biruitoare a iluminat ceea ce era orbit de ignoranță, a eliberat pe cine era prizonier al păcatului, a purtat răscumpărarea întregii umanități (Catechesis Illuminandorum XIII,1: de Christo crucifixo et sepulto: PG 33, 772 B). Să încredințăm rugăciunea noastră Fecioarei Maria și Sfântului Augustin, a cărui pomenire este astăzi, pentru ca fiecare dintre noi să știe să îl urmeze pe Domnul pe drumul crucii și să se lase transformat de harul divin, reînnoind modul de a gândi "pentru a putea recunoaște care este voința lui Dumnezeu: ce îi place Lui, ce este bun și desăvârșit" (Romani 12,2). (Sursa: Radio Vatican) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 811, Ultimul acces: 2026-08-05 14:17:03
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1