Un judecător britanic a apărat viața unei femei minimal conștiente[2011-10-03]Membrii familiei unei femei în vârstă de 52 de ani din Anglia au pierdut în tribunal bătălia prin care încercau să obțină permisiunea de a pune capăt vieții femeii suprimându-i alimentația și hrana. Femeia, referită în caz ca M, are un nivel minimal, limitat de conștiență, o stare considerată cu un pas mai sus decât așa-numita stare vegetativă persistentă. Ea a suferit leziuni cerebrale din cauza unei encefalite virale, în urmă cu opt ani. Judecătorul Curții Supreme Scott Baker a declarat în decizia sa că factorul cu o greutate substanțială în judecata sa "a fost menținerea vieții".Decizia judecătorului, de 76 de pagini, arată însă fundamentul său nu foarte solid în luarea deciziei: "Deși nu este o regulă absolută, legea privește menținerea vieții ca un principiu fundamental. M experimentează durere și disconfort, și dizabilitatea ei restricționează sever ceea ce este capabilă să facă". Judecătorul a spus că a analizat toate mărturiile, și a ajuns la concluzia că "ea are anumite experiențe pozitive și important este faptul că există o perspectivă rezonabilă ca aceste experiențe să poată fi extinse printr-un program de stimulare crescândă". "După ce am cântărit toate faptele relevante, am ajuns la concluzia că nu este în interesul superior al M ca nutriția și hidratarea artificiale să îi fie retrase", a afirmat judecătorul. E. Christian Brugger, șeful catedrei de teologie morală de la Seminarul Teologic Sf. Ioan Vianney, a evaluat astfel cazul: "Dintre cele două direcții în care ar fi putut să meargă judecătorul, în mod clar a ales-o pe cea bună". "Dar analiza sa include premiza greșită că moartea este uneori 'în interesul superior' al pacientului, că viața poate să nu mai prezinte 'nici un interes' pentru cineva. Știm că acest lucru este incorect", a declarat Brugger. Teologul a arătat că tribunale din Statele Unite și Marea Britanie "au stabilit concluzia legală că persoanele pot fi pe drept lipsite de hrană și apă atunci când au suferit o pierdere ireversibilă a conștienței, ceea ce nu s-a întâmplat și în cazul M". Brugger a atras atenția că "dacă - și acesta este elementul crucial - viața cuiva ar putea într-adevăr atinge punctul în care 'nu ar mai merita să fie trăită', atunci linia arbitrară trasată până acum la conștiență ar putea mutată la 'conștiența minimală'". El a concluzionat: "Nu este un lucru alarmist să ne temem că nu peste mult timp, vieți întocmai ca în cazul M vor fi considerate de o atât de slabă 'calitate' încât tribunalele vor impune în numele lor suprimarea completă a hidratării și nutriției". Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 821, Ultimul acces: 2026-08-05 00:40:59
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1