Religia este o forţă pentru pace

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Religia este o forţă pentru pace

[2011-10-28]

Religia este o forţă pentru pace, şi violenţa realizată în numele convingerilor religioase în realitate le denaturează şi provoacă distrugerea lor. Papa Benedict al XVI-lea a subliniat acest lucru în ziua de joi, 27 octombrie 2011, în discursul pe care l-a rostit în Bazilica Santa Maria degli Angeli, în Assisi, deschizând Ziua de Reflecţie, Dialog şi Rugăciune pentru Pacea şi Dreptatea în lume, pe tema "Pelerini ai adevărului, pelerini ai păcii". "În ce punct se află astăzi cauza păcii?", a întrebat Pontiful, amintind că în urmă cu 25 de ani, Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea a invitat pentru prima oară reprezentanţii religiilor lumii la Assisi pentru a se ruga în acest scop.
"Atunci marea ameninţare pentru pacea în lume venea din împărţirea planetei în două blocuri aflate în conflict între ele", a arătat el. Simbol al acestui fapt a fost zidul Berlinului, care a căzut după trei ani, în 1989, fără vărsare de sânge. "Dorinţa de a fi liberi a fost în cele din urmă mai puternică decât teama în faţa violenţei care nu mai avea nici o acoperire spirituală", a observat Papa, afirmând că a fost vorba despre "o victorie a libertăţii", "o victorie a păcii". De atunci încoace, însă, a recunoscut el, "lumea libertăţii s-a relevat a fi în mare parte fără orientare, şi nu de puţini oameni libertatea a fost înţeleasă şi ca libertate pentru violenţă".
Potrivit Papei Benedict al XVI-lea, pot fi individualizate doi noi forme de violenţă, "diametral opuse în motivaţia lor". În primul rând este terorismul, "în care, în locul unui mare război, există atacuri bine ţintite care urmăresc să lovească în puncte importante adversarul, în mod distructiv, fără niciun respect pentru vieţile umane nevinovate care sunt astfel ucise sau rănite cu cruzime". "Adesea terorismul este motivat din punct de vedere religios şi tocmai caracterul religios al atacurilor slujeşte ca justificare pentru cruzimea nemiloasă, care crede că poate lăsa deoparte regulile dreptului pe motivul 'binelui' urmărit. Religia aici nu mai este în slujba păcii, ci a justificării violenţei". "Aceasta nu este adevărata natură a religiei", a declarat Pontiful. "Este în schimb denaturarea ei şi contribuie la distrugerea ei".
"În istorie, chiar şi în numele credinţei creştine s-a recurs la violenţă. Recunoaştem acest lucru, plini de ruşine. Este absolut clar însă că acest lucru a fost o folosire abuzivă a credinţei creştine, în evident contrast cu adevărata sa natură". "Este misiunea tuturor celor care au vreo responsabilitate faţă de credinţa creştină să purifice încontinuu religia creştinilor pornind de la centrul său interior, pentru ca - în pofida slăbiciunii omului - să fie cu adevărat instrument al păcii lui Dumnezeu în lume... Duşmanii religiei - aşa cum am spus - văd în aceasta un izvor primar de violenţă în istoria omenirii şi pretind deci dispariţia religiei. Însă 'nu'-ul spus lui Dumnezeu a produs cruzime şi o violenţă fără măsură, care a fost posibilă numai pentru că omul nu mai recunoştea nici o normă şi nici un judecător mai presus de el, ci se lua numai pe sine însuşi ca normă".
"Alături de cele două realităţi de religie şi anti-religie există în lume, în expansiunea agnosticismului, şi o altă orientare de fond: persoane cărora nu le-a fost dat darul de a putea crede şi care totuşi caută adevărul, sunt în căutarea lui Dumnezeu. Persoane de acest fel nu afirmă pur şi simplu: 'Nu există nici un Dumnezeu'. Ele suferă din cauza absenţei sale şi, căutând adevărul şi binele, sunt în interior în drum spre El. Sunt 'pelerini ai adevărului, pelerini ai păcii'. Pun întrebări atât unei părţi cât şi celeilalte. Le iau ateilor combatanţi certitudinea lor falsă, cu care pretind că ştiu că nu există un Dumnezeu, şi îi invită să devină, în loc de polemişti, persoane în căutare, care nu pierd speranţa că adevărul există şi că noi putem şi trebuie să trăim în funcţie de el".
"Ei cheamă însă în cauză şi pe cei care aderă la religii, pentru ca să nu îl considere pe Dumnezeu ca o proprietate care le aparţine lor, în aşa fel încât să se simtă autorizaţi la violenţă faţă de alţii. Aceste persoane caută adevărul, îl caută pe adevăratul Dumnezeu, a cărui imagine în religii, din cauza modului în care adesea sunt practicate, este ascunsă destul de des. Faptul că ei nu reuşesc să îl găsească pe Dumnezeu depinde şi de credincioşi cu imaginea lor redusă sau chiar deformată a lui Dumnezeu. Astfel lupta lor interioară şi întrebările pe care şi le pun sunt o chemare adresată nouă celor care credem, tuturor celor care credem, ca să ne purificăm propria credinţă, pentru ca Dumnezeu - adevăratul Dumnezeu - să devină accesibil". Pontiful a mărturisit în încheiere că a invitat şi "reprezentanţi din acest al treilea grup la întâlnirea noastră la Assisi" pentru "a fi împreună în acest drum spre adevăr", pentru "angajarea hotărâtă pentru demnitatea omului" şi "asumarea împreună a cauzei păcii împotriva oricărui tip de violenţă distrugătoare a dreptului".
(Sursa: vedeţi aici)
Legături:
Textul integral al discursului

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 894, Ultimul acces: 2026-08-03 19:37:14

Timp total: 0.03s...

[]:1