© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
De ce nu recunosc sârbii Biserica Ortodoxă Română?[2011-11-08]Autor: Florian BichirSutele de mii de români din Timoc nu au dreptul nici măcar la un cuvânt în limba maternă în școli, biserici sau presa din . Deși în Serbia există o lege a minorităților, adoptată în anul 2002, în care se stipulează dreptul inalienabil al individului și al colectivității la expresia, prezervarea, cultivarea și promovarea moștenirilor specifice, naționale, etnice, culturale, religioase și lingvisice, și exprimarea lor publică, statul sârb nu a aplicat-o însă niciodată. În fapt, în mod incredibil, Episcopia română din Vârșeț - înființată în 2001, iar din 2006 cu titulatura de Episcopia Daciei Felix -, care are sub jurisdicția sa etnicii români din Valea Timocului, nu este recunoscută oficial de autoritățile de la Belgrad. Asta, în timp ce Vicariatul sârb din România, cu sediul în Timișoara , se bucură de recunoașterea din partea BOR și a statului român rept cult oficial! Cereri și promisiuni "Pentru noi este foarte importantă relația bilaterală cu Serbia, soluționarea problemelor de limbă, cultură și, desigur, recunoașterea Bisericii Ordodoxe Române ca biserică-mamă pentru bisericile ortodoxe ce slujesc în Timoc", a spus Traian Băsescu în vizita sa din 1-2 noiembrie pe care a efectuat-o în Serbia. Tranșant, Băsescu a cerut recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române, drept cult legal în . În replică, președintele sârb Tadic a subliniat că problematica minorității române se va afla în atenția autorităților sârbe, pentru a fi luate măsurile corespunzătoare în vederea îmbunătățirii drepturilor etnicilor români, potrivit standardelor europene rezervate minorităților. "De asemenea, partea sârbă a dat asigurări în direcția rezolvării problemei legate de recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei", sună comunicatul oficial de presă! Discriminare istorică a fraților" sârbi În , românii trăiesc în două comunități cărora li se aplică standarde diferite în ceea ce privește dreptul la păstrarea identității. La nord de Dunăre (în Voivodina) sunt 30.000, unde reprezintă 2% din populația provinciei, fiind majoritari în doar 17 sate, au biserici și dreptul la școală și presă în limba română. Acești români au intrat în componența Serbiei la 1918 și România a purtat lungi tratative cu statul vecin pentru a le da măcar atâtea drepturi câte aveau sub statul austro-ungar. La sud de Dunăre trăiesc, după recensamântul din 2002, peste 45.000 de români și vlahi, deci cu 50% mai mulți în mod oficial decât în Voivodina. Analiștii sârbi recunosc însă că este vorba de zece ori mai mulți în realitate și că în niciun caz românii nu pot fi mai puțini de 240.000. Timocenii au intrat în componența Serbiei în 1833. Sub turci avuseseră slujbă religioasă în română și li se spunea valahi pentru că așa li se spunea la 1800 tuturor românilor. Sub sârbi, slujba religioasă a devenit obligatorie în slavonă, iar când au apărut școli, acestea au fost exclusiv de limbă sârbă. La botez își puteau alege doar nume sârbești de pe o listă. Și astăzi sutele de mii de români timoceni nu au dreptul nici măcar la un cuvânt în limba lor în școli, biserici sau presă. Pentru drepturile lor, România nu a intervenit niciodată serios pe lânga Belgrad. Nu a reușit nici măcar să impună că, "valah" este sinonim cu, "român". PEDEAPSĂ "Catherisit" de sârbi Pe 26 august 2008, Tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc ,de la Zăiceri, a formulat, pe numele părintelui Boian Alexandrovici, primul preot român din Valea Timocului (Serbia) care a avut curajul să construiască o biserică ortodoxă română și să slujească în limba sa maternă, cinci capete de acuzare pe baza cărora a cerut Bisericii Ortodoxe Sârbe caterisirea lui din treapta preoției. Potrivit actului, sentința de excomunicare a preotului român respectă "sfintele canoane, precum și art. 17 din regulile penale ale Bisericii Ortodoxe Sârbe". O decizie absurdă, atâta vreme cât Boian Alexandrovici a fost hirotonit de Biserica Română, ca preot român. În anul 2008, pentru eforturile sale de păstrare a spiritului românesc într-o țară slavă, Boian a fost decorat de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. "Este importantă relația cu , soluționarea problemelor de limbă, cultură și recunoașterea BOR ca biserică- mamă pentru bisericile ortodoxe din Timoc. TRAIAN BĂSESCU, președintele României INTIMIDĂRI "Marș din " și obscenități După 1991 au început să apară și în Timoc asociații politice și culturale ale românilor. Formații culturale românești nu au voie să facă turnee în Timoc, iar abecedarele românești sunt confiscate de poliție. Pe ușa sediului asociației culturale Ariadnae Filum din Bor a fost scris, în două rânduri, "Marș din Serbia" și desenate obscenități, iar pe 6 iunie 2005 sparte ferestrele de "persoane necunoscute", așa cum îi place poliției să repete de fiecare dată. România nu a luat poziție. Publicația din Kladovo, din aprilie 2005, a Partidului Radical al lui Seseli l-a amenințat pe Mihailo Vasilievici, neputând concepe că un român poate să lucreze în administrație ! Sătui de atâtea persecuții, românii timoceni au reacționat. La cererea sa personală și a sutelor de credincioși ortodocși români din Valea Timocului, ipodiaconul Boian Alexandrovici din Negotin a fost hirotonit întru diacon în ziua de sâmbătă, 4 iunie 2005, la Sfânta Mănăstire Prislop din județul Hunedoara. Apoi, întru preot, în ziua de duminică, 5 iunie 2005, la Schitul "Schimbarea la Față" din Munții Retezat, de către Prea Sfinția Sa Dr. Danil Stoenescu, Episcop de Vârșeț, pentru românii din Serbia, pe seama Bisericii Ortodoxe Române "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Malainița, ctitorită de Părintele Boian. Tânărul preot român de 20 de ani din satul Malainița, raionul Negotin, a ridicat cu sprijinul credincioșilor, în grădina sa, o biserică ortodoxă în care slujește în limba română. Poliția din Negotin a obținut o autorizație de demolare, iar oficialități locale sârbe au cerut intervenția armatei împotriva satelor valahe! Sursa: www.culte.ro Contor Accesări: 933, Ultimul acces: 2026-08-02 19:22:22
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
